Traian Basescu

Traian Băsescu (n. 4 noiembrie 1951, Basarabi, azi Murfatlar, judeţul Constanţa) este un politician român, actualul preşedinte al României. Până în decembrie 2004 a fost liderul Partidului Democrat. Între 2000 şi 2004 a fost primar al Bucureştiului.
În 2004 a candidat pentru preşedinţie din partea Alianţei D.A. (PNL-PD), câştigând alegerile şi devenind preşedinte al României.
În 2009 a candidat din nou pentru preşedinţie din partea PD-L, câştigând alegerile şi rămânând în funcţia de preşedinte. Conform datelor publicate în presă, Traian Băsescu a primit majoritatea voturilor (115 831 din 146 876) cetăţenilor români din diaspora şi Republica Moldova, care au reprezentat aproximativ 0,60% din numărul voturilor totale valabil exprimate.
[SIZE="4"]Originea şi studiile[/SIZE]
Traian Băsescu s-a născut ca fiu al ofiţerului Dumitru Băsescu, fost muncitor, recrutat de Partidul Comunist Român pentru cariera militară. Conform declaraţiei senatorului Sergiu Nicolaescu, Dumitru Băsescu a fost la Sibiu coleg de şcoală militară cu Victor Stănculescu şi Vasile Milea, avansaţi în timpul regimului comunist la gradul de general, cu funcţii cheie în guvernul Constantin Dăscălescu. Dumitru Băsescu a decedat în anul 2002 iar soţia acestuia, Elena Băsescu, născută în 1928 a decedat în anul 2010.
Traian Băsescu a absolvit în anul 1976 Institutul de Marină Mircea cel Batrân din Constanţa, Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială.
În anul 1995 a absolvit cursurile avansate în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.
Este căsătorit cu Maria Băsescu, cu care are două fete: Ioana şi Elena.
[SIZE="4"]Activitate politică şi profesională[/SIZE]
Între 1981-1987 a fost comandant de navă[6] în cadrul flotei comerciale a RSR. Începând cu 1987 a făcut parte din reprezentanţa Navrom la Anvers. În anul 1989 a devenit director general al Inspectoratului pentru Navigaţie Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, în cabinetul Dăscălescu, funcţie pe care a îndeplinit-o până la Revoluţia din 22 decembrie 1989.
A fost membru al Partidul Comunist Român. După căderea comunismului a declarat că s-a înscris în PCR doar pentru a putea face carieră în marina comercială.
În primul guvern de după Decembrie 1989, Guvernul Petre Roman (1), a ocupat funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Ministrul Transporturilor în Guvernul Petre Roman (2) (30 aprilie 1991 – 16 octombrie 1991)
Ministrul Transporturilor în Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992)
La alegerile legislative din 1992 a fost ales deputat de Vaslui din partea FSN (1992 – 1996)
Vicepreşedinte al Comisiei de Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor (1992 – 1996)
Director Coordonator în campania electorală a lui Petre Roman (1996)
Deputat PD de Vaslui (1996-2000)
Ministrul Transporturilor în Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 11 februarie 1998)
Ministrul Transporturilor în Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
Ministrul Transporturilor în Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 26 iunie 2000)
Primar General al Municipiului Bucureşti (Iunie 2000 – Decembrie 2004)
Preşedinte al Organizaţiei Partidului Democrat al Municipiului Bucureşti (2000 – 2001)
Preşedintele Partidului Democrat (Mai 2001 – Decembrie 2004)
Co-preşedinte al Alianţei D.A. alături de Theodor Stolojan (2003 – 2004)
Preşedinte al României (20 decembrie 2004 – 14 decembrie 2009)
la 16 aprilie 2007 - suspendat de către Parlament
la 19 mai 2007 - reconfirmat prin Referendum, cu peste 74% din voturile exprimate
Preşedinte al României (14 decembrie 2009 - ...)
[SIZE="4"]Preşedinte al României[/SIZE]
La sfârşitul anului 2004, după alegerile parlamentare, Traian Băsescu l-a numit pe Călin Popescu Tăriceanu prim-ministrul României, după ce a fost constituită majoritatea parlamentară, prin cooptarea Partidului Conservator la guvernare. La câteva luni după instalarea guvernului Tăriceanu, preşedintele Băsescu, datorită majorităţii fragile a coaliţiei în parlament, i-a cerut premierului Tăriceanu să demisioneze în vederea provocării alegerilor parlamentare anticipate pentru a se putea forma o majoritate confortabilă, necesară trecerii proiectelor de lege pentru aderarea în Uniunea Europeană. Deşi iniţial premierul acceptă un astfel de plan, la scurt timp hotărăşte şi declară că o astfel de decizie ar conduce la o instabilitate administrativo-politică indezirabilă în contextul aderării la UE. În aceste condiţii, apar primele disensiuni în interiorul coaliţiei guvernamentale formată din Alianţa D.A., PC şi UDMR. Se formează două tabere, una care susţine acţiunile preşedintelui, iar alta care acuză din ce în ce mai puternic implicarea preşedintelui în viaţa politică şi în activitatea guvernului dincolo de limitele impuse funcţiei de Constituţia României.
Din dorinţa de a fi un preşedinte jucător, Traian Băsescu a acţionat în diverse moduri care au stârnit nemulţumiri în rândul clasei politice, mai puţin în rândurile partidului condus până la funcţia de preşedinte de Traian Băsescu, PD.
La finalul anului 2008, după alegerile parlamentare, Traian Basescu l-a numit pe Emil Boc prim-ministrul României, după ce a fost constituită majoritatea parlamentară, printr-o alianţă între PD-L şi PSD venită în urma semnării „Parteneriatului pentru România”.
Pe data de 2 octombrie 2009, Traian Băsescu l-a remaniat din funcţia de ministru pe Dan Nica, ceea ce a dus la demisia în bloc a tuturor membrilor guvernului desemnaţi de PSD.
În urma demiterii Guvernului Boc de către parlament prin moţiune de cenzură pe 13 octombrie, Traian Băsescu l-a desemnat pe Lucian Croitoru în funcţia de prim-ministru.
Pe data de 6 noiembrie 2009, Traian Băsescu, l-a desemnat pentru funcţia de prim-ministru pe Liviu Negoiţă, după ce Parlamentul nu a validat guvernul format de Lucian Croitoru.
[SIZE="4"]Atitudini discriminatorii[/SIZE]
Traian Băsescu, aflat la cumpărături împreună cu soţia sa, într-un centru comercial din Bucureşti, agasat de o serie de întrebări, i-a luat telefonul mobil jurnalistei Andreea Pană (postul de televiziune Antena 1); ulterior aparatul a fost restituit.Băsescu a luat telefonul cu el în maşină, fără să-şi dea seama că acesta continua să înregistreze şi i-a povestit nevestei sale cât de agresivă fusese jurnalista, numind-o ,,ţiganca asta împuţită”..Înregistrarea audio-video a fost difuzată apoi de postul Antena 1. Telefonul jurnalistei a fost restituit. Incidentul a fost larg mediatizat şi au existat reacţii de dezaprobare din partea mass-media şi a societăţii civile. Traian Băsescu şi-a cerut scuze printr-un purtător de cuvânt.În septembrie 2007, Băsescu a suferit o operaţie de extirpare a unor noduli tiroidieni. În timp ce-i strângea mâna doctorului Ghemigian (coordonatorul echipei de medici care-l operase), Băsescu i-a spus doctorului: „În sfârşit, văd şi eu un armean bun”, după care a corectat şi a spus „un armean competent”, făcând o aluzie ironică la ministrul economiei, Varujan Vosganian, de origine armean.
[SIZE="4"]Suspendare[/SIZE]
Pe data de 18 ianuarie 2007 PSD a iniţiat o acţiune pentru suspendarea preşedintelui Băsescu, pentru încălcări ale Constituţiei. În avizul din 5 aprilie 2007, Curtea Constituţională s-a exprimat împotriva suspendării, argumentând că faptele incriminate nu au încălcat Constituţia: "Propunerea de suspendare din funcţie a domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, iniţiată de 182 deputaţi şi senatori, prezentată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului la data de 28 februarie 2007 şi înaintată Curţii Constituţionale la 21 martie 2007, se referă la acte şi fapte de încălcare a Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului, care, însă, prin conţinutul şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituţie."
Cu toate acestea, în şedinţa comună din 19 aprilie 2007 Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Băsescu, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă, şi 10 abţineri. Suspendarea a devenit efectivă în 20 aprilie 2007, după ce Curtea Constituţională a luat act de decizia Parlamentului României.
Ca urmare a Referendumului din 19 mai 2007 suspendarea Preşedintelui a încetat, acesta fiind reconfirmat cu un scor de 74,48% cei prezenţi la vot (conform rezultatelor oficiale furnizate de Biroul Electoral Central).
Prezenţa la referendumul pentru demiterea preşedintelului României a fost de aproximativ 45%.
În timpul exercitării mandatului de Preşedinte al României, Traian Băsescu a condamnat comunismul din România, într-un discurs ţinut în Parlamentul ţării, discurs care s-a bazat pe probele concrete oferite de raportul Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, conduse de Vladimir Tismăneanu.
[SIZE="4"]Averea[/SIZE]
La Revoluţia din 1989, potrivit propriilor declaraţii, Băsescu avea un milion de lei la CEC (echivalentul a 83.000 de dolari la acea dată) "După 12 ani de serviciu pe mare, după trei ani de serviciu în Belgia, eram un om care câştigase bani mulţi. Dacă mă căutaţi la CEC în vremurile acelea, vedeaţi că aveam un milion de lei", declara Băsescu ziarului "Libertatea". La această sumă se adaugă, potrivit propriei declaraţii de avere, bijuterii estimate la 20 000 euro şi ceasuri în valoare de 35 000 euro, toate dobândite în perioada 1975-1989. În lucrarea sa biografică "Ascensiunea lui Traian Băsescu", istoricul Marius Oprea, corelând toate declaraţiile date de Traian Băsescu despre tema dată, a concluzionat că fostul comandant de navă avea o avere de 2,4 milioane de lei. Această sumă era echivalentul a 200.000 de dolari (la un curs oficial al dolarului de 12 lei). În declaraţia sa de avere din 2010 Băsescu afirma că are în conturi 85.700 dolari, 26.800 euro şi 420.000 RON.La aceştia se mai adaugă bijuterii în valoare de 20.000 de euro, ceasuri de 35.000 de euro şi tablouri de 17.000 de euro.
Mircea Băsescu a declarat într-un interviu acordat publicaţiei Kamikaze, că la revoluţie avea 600 000 dolari, pe care i-a făcut, aducând ,,zgârci” (materialul supraelastic folosit la confecţionarea hainelor) “Noi nu prea aduceam carpete, blugi, ţigări. Noi eram cu «zgârciul », adică materialul supraelastic din care se făceau rochii, pantaloni sau alte haine. Asta aduceam eu şi frate-miu cu vaporul”, a dezvăluit Mircea modul în care au făcut avere el şi preşedintele înainte de Revoluţie, când lucrau ca ofiţeri de marină. El a spus că materialul era depozitat pe la rude, pe la ţară, de frica Securităţii şi a Miliţiei.” Cu aceşti bani s-a apucat de businessuri. A avut o fabrică de îngheţată, apoi de iaurt. Acum, Mircea Băsescu are o afacere profitabilă în domeniul alimentar, el fiind importator de piept de pui din Brazilia.
Ioana Băsescu, fiica cea mare a preşedintelui, are un apartament de 410 metri pătraţi în valoare de 700 000 dolari iar Elena Băsescu, mezina familiei, conduce o maşină de teren evaluată la peste 72 000 dolari.